Cele trei principii ale unei treziri

Hugo Bouter

Trezire spiritual ă , via ţă nou ă , o umblare în lumină

Hugo Bouter

Cuprins

1. Introducere

2. Mai urmeaz ă înc ă o trezire?

3. Referirea din Efeseni 5,14

4. Principial, practic ş i profetic

5. Treze ş te-te, tu care dormi!

6. Scoal ă -te din mor ţ i

7. Hristos te va lumina

(Die drei Prinzipien einer Erweckung – traducere din limba german ă Ion Petru – decembrie 2006)

1. Introducere

Aceast ă bro ş ur ă încearc ă s ă abordeze principiile biblice care stau la baza unei treziri, a unei revigor ă ri. Aceasta fiind pus ă în leg ă tur ă cu Efeseni 5,14, unde g ă sim dou ă cerin ţ e ş i o promisiune:

a.      Treze ş te-te, tu care dormi – aceasta este trezirea spiritual ă din ”somnul mor ţ ii”, a p ă catului.

b.     Scoal ă -te din mor ţ i – acesta este începutul unei vie ţ i noi, a unei ”vie ţ i din moarte”.

c.     Hristos te va lumina  – aceasta este o umblare într–o via ţă nou ă , o ”umblare în lumin ă ”.

Aceste principii formeaz ă trei pietre biblice de încercare sau teste, ca s ă putem gândi, dac ă noile mi ş c ă ri sau slujbe sunt lucrarea Duhului Sfânt sau dac ă sunt contrafaceri ş i imita ţ ii.

2. Mai urmeaz ă o trezire?

Va mai urma o trezire? Scriptura ilustreaz ă în general un tablou întunecat al ultimelor zile ce preced revenirea Domnului Isus Hristos. Pavel avertizeaz ă în epistolele lui deja despre ruin ă ş i c ă dere, despre cre ş tinismul de aparen ţă , sau contraf ă cut (Faptele Apostolilor 20,29–30; 2 Tesalonicieni 2,3–7; 1 Timotei 4,1; 2 Timotei 2, 16–3.9). Petru vorbe ş te despre înv ăţă tori fal ş i ş i batjocoritori în timpul din urm ă (2 Petru 2 ş i 3). Ioan îi define ş te ca ”anticri ş ti”, care t ă g ă duiesc atât pe Tat ă l cât ş i pe Fiul (1 Ioan 18,23; 4,1–3; 2 Ioan). Iuda accentuiaz ă caracterul acestora ca oameni f ă r ă Dumnezeu (Iuda 4,16). Nu este de a ş teptat o reabilitare complect ă ci judecata care va fi exercitat ă la întoarcerea Domnului.

Scrisorile c ă tre cele dou ă Adun ă ri din Asia Mic ă arat ă de asemenea o desf ăş urare negativ ă a evenimentelor (Apocalipsa 2 ş i 3). Cre ş tinii de nume termin ă prin a fi Babilonul cel mare (Apocalipsa 17 ş i 18). De aceea nu ne putem a ş tepta la o trezire în mas ă sau mondial ă , în sensul unei reabilit ă ri generale a ş a cum era Adunarea la începutul cre ş tinismului – cum o propov ă duiesc predicatorii harismatici. Ar urma s ă alerg ă m ş i noi la fel ca ei dup ă semene ş i minuni, s ă punem ş i noi valoare pe ”descoperirile” f ă cute de oameni care se consider ă ei în ş i ş i ca o clas ă de ”apostoli ş i profe ţ i”? Cu siguran ţă nu! Îns ă Duhul lui Dumnezeu nu este legat iar Cuvântul lui Dumnezeu de asemenea nu este legat (2 Timotei 2,9). Atâta timp cât Duhul Sfânt nu este luat de pe p ă mânt, El este activ printre cei care se adun ă în Numele Domnului Isus Hristos. Duhul Sfânt este suveran, este Duhul care d ă via ţă , care d ă ruie ş te oamenilor mor ţ i, via ţ a nou ă , care d ă adun ă rilor adormite un nou zel. Dac ă este deci vorba despre lucrarea Duhului, prin Acesta ş i numai prin Acesta este oricând de a ş teptat, ş i posibil ă o trezire. În orice caz ea este individual ă ş i local ă fiind posbil ă ş i în adun ă rile care se strâng în num ă r mare.

Trebuie îns ă s ă fim precau ţ i, în dependen ţă de Cuvântul lui Dumnezeu ş i s ă verific ă m toate lucrurile pe care le vedem ş i le auzim. Din p ă cate exist ă mul ţ i fal ş i, contraf ă cu ţ i, ş i multe sunt lucr ă ri ale oamenilor. De aceea trebuie s ă cercet ă m Scripturile pentru a vedea în ce punct ne afl ă m. Ş i vom face lucrul acesta pornind de la versetul cunoscut din Efeseni 5,14, care ne furnizeaz ă trei pietre de încercare a con ţ inutului spiritual al unei treziri.

3. Referirea din Efeseni 5,14

Dac ă privim cu aten ţ ie la contextul în care apare acest verset se vede c ă Apostolul Pavel, vorbe ş te aici despre umblarea practic ă . G ă sim în prima parte a capitolului 5 din Efeseni, trei cuvinte esen ţ iale pentru practica vie ţ ii noastre. Umblarea noastr ă este mai întâi o umblare în dragoste (versetul 2), îns ă apoi ş i o umblare în lumin ă (versetul 8 prima parte) ş i în acela ş timp o umblare în în ţ elepciune (versetul 15 prima parte).

În leg ă tur ă cu tema noastr ă este aplicabil al doilea cuvânt ş i anume „umblarea în lumin ă ”. Ce tip de lumin ă este aceasta? Este lumina Domnului Hristos înviat, care ne lumineaz ă pe noi ca ş i credincio ş i ş i prin care ca oameni, putem s ă umbl ă m ca ş i copii ai luminii. Domnul Isus Hristos este, Soarele vie ţ ii noastre, marea Lumin ă care ne guverneaz ă ş i ne domin ă (compar ă cu ce se spune în Geneza cap. 1,16). Domnul Isus a pus cap ă t somnului mor ţ ii „noastre”, a vie ţ ii tr ă ite în p ă cat ş i noi tr ă im acum ş i umbl ă m în Lumin ă ca ş i oameni „trezi ţ i”.

Aceast ă nou ă umblare este într-o contradic ţ ie total ă cu umblarea noastr ă de dinainte, care era în întuneric, întunericul necredin ţ ei ş i al p ă catului, cu alte cuvinte: În întuneric ş i în moarte spiritual ă . Apostolul spune c ă acum nu mai avem de a face cu lucr ă rile neroditoare ale întunericului pentru c ă Lumina scoate aceste lucr ă ri la iveal ă ş i descoper ă totul.

4. Principial, practic ş i profetic

Îndemnul din Efeseni 5,14 îl putem în ţ elege în sens principial, ş i astfel este posibil ă atât o explica ţ ie practic ă cât ş i una profetic ă . Semnifica ţ ia profetic ă a acestui sens, atât pentru Israel cât ş i pentru Adunare se bazeaz ă pe ceeace spune profetul Isaia (în deosebi Isaia 27,19 ş i 60,1) Greutatea cade aici îns ă pe semnifica ţ ia practic ă pentru noi ca ş i credincio ş i – îns ă ea nu poate fi desp ă r ţ it ă de celelalte dou ă aplica ţ ii.

Înainte de a merge mai departe, s ă vedem înc ă ceva despre structura acestui verset. Îndemnul const ă de fapt în trei p ă r ţ i ş i anume din dou ă cerin ţ e ş i dintr-o promisiune legat ă de acestea: 

a.      „De ş teapt ă -te tu care dormi.”

b.     „Scoal ă -te din mor ţ i.”

c.     „Hristos te va lumina.”

Dac ă privim în text în sens principial, el este aplicabil pentru întoarcerea noastr ă la Dumnezeu ş i na ş terea noastr ă din nou. Noi trebuie s ă ne trezim ca ş i p ă c ă to ş i din somnul mor ţ ii noastre spirituale. Avem nevoie de via ţă nou ă ca s ă ne putem scula din starea  noastr ă de moarte. Domnul Isus Hristos lucreaz ă via ţ a noastr ă nou ă prin Cuvântul S ă u ş i prin Duhul S ă u. Ş i apoi este valabil ă promisiunea c ă El devine centrul vie ţ ii noastre, Soarele, în Lumina c ă ruia putem s ă mergem mai departe.

De ş i aceast ă explica ţ ie este corect ă , apostolului Pavel îi este la îndemân ă , înainte de toate, aplica ţ ia practic ă pentru via ţ a noastr ă ca ş i credincio ş i, experien ţ a practic ă , sau tr ă irea practic ă ş i adeverirea binecuvânt ă rilor noastre (a ş a cum este cazul în Efeseni cap 4 la 6). Pavel se adreseaz ă îns ă sfin ţ ilor, credincio ş i în Hristos Isus (Efeseni 1,1), a ş adar, oamenilor întor ş i la Dumnezeu. Ei trebuie s ă realizeze înnoirea vie ţ ii principiale care a devenit partea lor, iar aceast ă realizare s ă fie ş i practic ă .

Astfel ei se vor deosebi întradev ă r de cei necredincio ş i, care nu au aceast ă via ţă nou ă ş i sunt înc ă în p ă catele ş i f ă r ă delegile lor (Efeseni 2,1).

Este foarte bine s ă ne gândim c ă ş i noi ca ş i cre ş tini avem nevoie de o revigorare spiritual ă în via ţ a noastr ă , o trezire din somn. Pe scurt: O trezire. Noi putem c ă dea în tot felul de moduri „în somn”: Prin usc ă ciune ş i pustiu în vie ţ ile noastre spirituale. În via ţ a noastr ă spiritual ă , putem ajunge, prin lipsa de hran ă spiritual ă , prin lâncezeal ă , prin gândiri ş i ac ţ iuni lume ş ti, într-o stare în care  exteriorul s ă arate pu ţ in ă diferen ţă între un credincios adormit   ş i un cre ş tin de nume care la drept vorbind este mort . Este adev ă rat: „Domnul cunoa ş te pe cei ce sunt ai Lui”, îns ă aceasta este numai o parte a monezii. Dac ă suntem adormi ţ i spiritual, via ţ a noastr ă nu este spre onoarea Domnului. Noi nu putem da într-o astfel de stare m ă rturie despre El,  ş i deci nu îi suntem utili.

Care este atunci drumul spre reabilitare? Cum se realizeaz ă o trezire real ă ?  Dup ă Efeseni 5,14, lucrul acesta are loc în trei pa ş i:

a.     Printr-o trezire spiritual ă prin Cuvânt,

b.     Printr-o umblare ca ş i credincio ş i f ă cu ţ i vii,

c.     Printr-o via ţă în lumin ă a Domnului înviat.

5. Treze ş te-te tu care dormi!

Noi trebuie s ă ne trezim din „somnul nostru” pentru a adeveri c ă acest îndemn este valabil în exclusivitate pentru credincio ş i adev ă ra ţ i. În acest sens avem ca argument versetele comparabile din Romani ş i 1 Tesalonicieni. Nu este timpul acum pentru noi ca ş i credincio ş i, a ş a scrie Pavel, s ă dormim (Romani 13,11), pentru c ă noi suntem copii ai Luminii, fii ai zilei, nu suntem din noapte, nici din întuneric (sau nu suntem ai nop ţ ii nici a întunericului) de aceea s ă nu dormim ca ceilal ţ i (“mor ţ i” siritual care nu au via ţ a din Dumnezeu), ci s ă ne trezim ş i s ă fim treji (1 Tesalonicieni 5,4).

Este un îndemn care ţ i se adreseaz ă ş i mi se adreseaz ă personal : Treze ş te-te! Trezirea este deci o chestiune personal ă. Chiar dac ă este în leg ă tur ă cu mul ţ i oameni. Cele zece fecioare din Matei 25, trebuiau s ă fie toate treze. Un alt exemplu care corespunde probabil mai mult posibilit ăţ ii noastre de imagina ţ ie: Oasele mor ţ ilor din Ezechel 37, oase care s-au unit împreun ă a ş a cum apar ţ ineau unul altuia, astfel ca s ă devin ă persoan ă individual ă . O astfel de înviere personal ă se realizeaz ă prin ac ţ iunea Cuvântului lui Dumnezeu, a ş a cum ş i oasele uscate ale  mor ţ ilor nu s-au a ş ezat la loc printr-o ac ţ iune omeneasc ă , ci prin faptul c ă la ele a venit Cuvântul DOMNULUI.

Este glasul lui Dumnezeu, care vine la noi ş i care apoi ac ţ ioneaz ă prin Duhul Sfânt. A ş dori s ă redau ş i traducerea corect ă a cuvintelor: „De aceea spune El”. Dumnezeu însu ş i trebuie s ă strige pentru a ne trezi din somnul nostru. Numai o voce ne treze ş te la via ţă . El reabiliteaz ă p ă rt ăş ia pe care noi nu puteam s ă o savur ă m în timpul „ somnului” nostru.

Acesta este a ş adar prima caracteristic ă important ă a unei treziri dup ă gândurile lui Dumnezeu: Cuvântul lui Dumnezeu repune Lumina ş i Duhul lui Dumnezeu treze ş te prin aceasta pe oameni. Citim astfel ca exemplu în cele ş apte scrisori c ă tre cele ş apte biserici de fiecare dat ă refrenul: „Cine are urechi s ă aud ă ce spune Duhul Bisericilor” (Apocalipsa 2 ş i 3). Avem noi o ureche deschis ă pentru glasul Domnului? Cuvântul S ă u va avea atunci acela ş efect asupra noastr ă ca ş i strig ă tul de la miezul nop ţ ii în pilda celor zece fecioare. Glasul: „Iat ă Mirele! Ie ş i ţ i-I în întâmpinare!” Ne va trezi ş i ne va da iar ăş i o privire pentru slava lui Hristos (compar ă Matei 25,6). Aici este vorba de El, de rela ţ ia cu El, de dragostea Lui, pe care le a ş teapt ă inimile noastre ca afec ţ iune ş i p ă rt ăş ie a dragostei. Este vorba de slav ă , despre revenirea Lui. El st ă în fa ţ a u ş ii ş i a ş tept ă s ă vad ă efecte practice în via ţ a noastr ă . Astfe vedem ş i în imaginea care prezint ă mireasa din Cântarea Cânt ă rilor: „Preaiubitul meu vorbe ş te, ş i-mi zice: Scoal ă -te iubito ş i vino frumoaso” (Cântarea Cânt ă rilor 2,10).

6. Scoal ă -te din mor ţ i!

Vocea care ni se adreseaz ă este vocea Aceluia care ne-a iubit ş i care ne-a sp ă lat de p ă catele noastre în sângele Lui. Este vocea Mirelui, care ne treze ş te. El vrea s ă ne preg ă teasc ă ca s ă îL întâmpin ă m. Ce înseamn ă lucrul acesta? Înseamn ă c ă noi odat ă ce am fost trezi ţ i, nu vom putea r ă mâne pe patul „comodit ăţ ii noastre”. Noi trebuie s ă ne scul ă m întradev ă r ş i s ă îI ie ş im în întâmpinare. Aceasta înseamn ă c ă trebuie s ă l ă s ă m în spate tot ceeace este în contradic ţ ie cu gândul Lui (compar ă 2 Timotei 2,19; Evrei 13,13; Apocalipsa 18,4).

Acesta este a ş adar al doilea semn caracteristic al unei treziri dup ă gândul lui Dumnezeu: O predare înnoit ă pentru Domnul Isus Hristos o nou ă practic ă de via ţă în care Domnul cel Înviat prime ş te chip în noi ş i El are locul care i se în via ţ a noastr ă . Aceasta reprezint ă pentru noi în ş ine efectiv „scularea din mor ţ i”, cum se exprim ă aici Apostolul: Noi ne vom deosebi apoi ca ş i credincio ş i în mod clar de oamenii din jurul nostru, care sunt înc ă mor ţ i în f ă r ă delegile ş i p ă catele lor. Suntem complet al ţ ii ş i de asemenea ne vom comporta cu totul altfel (Efeseni 4,20). Noi am primit via ţă nou ă în Hristos ş i aceast ă via ţă ne face oameni noi ş i ne men ţ ine nep ă ta ţ i în mijlocul oamenilor (Iacov 1,27).

Pavel citeaz ă în acest sens câteva exprim ă ri ale profetului Isaia din care una face în mod clar aluzie la învierea trupului la întoarcerea Domnului Isus Hristos. „S ă învie dar mor ţ ii T ă i! S ă se scoale trupurile mele moarte! Trezi ţ i-v ă ş i s ă ri ţ i de bucurie cei ce locui ţ i în ţă rân ă !” (Isaia 26,19).

În curând vom avea parte de prima înviere. Aceasta este învierea din mor ţ i (Filipeni 3,11; Marcu 9,10). Îns ă în via ţ a noastr ă aici pe p ă mânt ş i în zilele de ast ă zi, este vorba de ceeace a ş vrea s ă numesc „pregustare”. Aplica ţ ia practic ă a adev ă rului despre prima înviere. Noi am înviat deja acum cu Domnul Isus Hristos la o via ţă nou ă ! Cei din jurul nostru vor vedea c ă suntem oameni noi. Noi am p ă r ă sit „groapa p ă catului” ş i tr ă im ş i umbl ă m acum în lumin ă . Aceast ă „sculare din mor ţ i” marcheaz ă începutul unei umbl ă ri noi cu Dumnezeu.

Dac ă ne gândim totu ş i la aplica ţ ia profetic ă , ea nu este important ă numai pentru noi în ş i ş i ci ş i pentru viitoarea reabilitare a poporului Israel – ş i în lumina celor citate din Isaia. Reabilitarea spiritual ă ş i na ţ ional ă a lui Israel nu va fi altceva decât înviere din mor ţ i. A ş a spune apostolul Pavel chiar literal în Epistola c ă tre Romani: „c ă ci dac ă lep ă darea lor a adus împacarea lumii, ce va fi primirea lor din nou decât via ţă din mor ţ i?” (Romani 11.15).

Ezechiel a profe ţ it  despre învierea lui Israel în cunoscuta proorocie despre Valea oaselor uscate ale mor ţ ilor (Ezechiel 37). Învierea sau „scularea” pe care el o descrie aici este lucrarea Duhului Sfânt, este Duhul care înviaz ă . Carnea nu are nici un folos. „Am poruncit cum mi se poruncise ş i a intrat Duhul în ele ş i au înviat ş i au stat pe picioare, era o oaste mare, foarte mare la num ă r. El mi-a zis: fiul omului, oasele acestea sunt toat ă Casa lui Israel. Iat ă c ă ei zic, ni s-au uscat oasele, ni s-a dus n ă dejdea, suntem pierdu ţ i. De aceea prooroce ş te ş i spune-le: A ş a vorbe ş te Domnul Dumnezeu: Iat ă , v ă voi deschide mormintele, v ă voi scoate din mormintele voastre, poporul Meu! Ş i v ă voi aduce iar ăş i în ţ ara lui Israel. Ş i ve ţ i ş ti c ă Eu sunt Domnul, când v ă voi deschide mormintele ş i v ă voi scoate din mormintele voastre, poporul Meu! Voi pune Duhul Meu în voi, ş i ve ţ i tr ă i; v ă voi a ş eza iar ăş i în ţ ara voastr ă , ş i ve ţ i ş ti c ă Eu, Domnul am vorbit ş i am ş i f ă cut, zice Domnul” (Ezechiel 37.10-14).

Dac ă privim acest loc din Scriptur ă , ca un punct de vedere al responsabilit ăţ ii noastre, atunci bineîn ţ eles este foarte important dac ă  putem s ă fim folosi ţ i de Dumnezeu ca „profe ţ i” - ca ş i glasul Lui, ca un instrument al efectului Duhului. O înviere este pe de o parte în totalitate lucrarea lui Dumnezeu, îns ă pe de alt ă parte este ş i lucrarea oamenilor pe care Dumnezeu îi poate folosi ca vocea Lui.

7. Hristos te va lumina

Ajungem acum la ultima parte a acestui verset care con ţ ine în el însu ş i o promisiune minunat ă pentru cei care au fost scula ţ i din somn de Domnul Isus Hristos. Aceast ă a treia caracteristic ă a învierii dup ă voia lui Dumnezeu, am putea-o denumi o via ţă cristocentric ă , care se orienteaz ă dup ă Domnul Isus Hristos ca punct central al vie ţ ii noi – pentru noi personal îns ă ş i pentru adunare. Apostolul exemplific ă aici în mod vizibil prin unicul loc din Isaia capitolul 60 care vorbe ş te despre reabilitarea în viitor a lui Israel. În primele versete profetul spune despre Sion: „Scoal ă -te, lumineaz ă -te! C ă ci lumina ta vine, ş i slava Domnului r ă sare peste tine. C ă ci iat ă , întunericul acoper ă p ă mântul, ş i negur ă mare popoarele; dar peste tine r ă sare Domnul, ş i slava Lui se arat ă peste tine. Neamuri vor umbla în lumina ta, ş i împ ă ra ţ i în str ă lucirea razelor tale” (versetul 1-3). Aceast ă tem ă continu ă mai departe în acela ş i capitol: „nu soarele î ţ i va mai sluji ca lumin ă ziua, nici luna nu te va mai lumina cu lumin ei; ci Domnul va fi Lumina ta pe vecie, ş i Dumnezeul T ă u va fi slava ta. Soarele t ă u nu va mai asfin ţ i, ş i luna ta nu se va mai întuneca; c ă ci Domnul va fi Lumina ta pe vecie, ş i zilele suferin ţ ei tale se vor sfâr ş i” (versetul 19,20).

Este foarte frumos s ă vedem cum apostolul, adreseaz ă aceste locuri profetice, celor credincio ş i din zilele de azi, deci nou ă . Deci ceeace ne apare este slava lui Hristos: Hristos va lumina peste tine, noi vom fi deja ilumina ţ i acum de Domnul cel Înviat care a învins moartea ş i mormântul ş i ne-a preg ă tit astfel o nou ă zi nou ă tuturor ce îi apar ţ inem.

În sens spiritual putem s ă concluzion ă m c ă a sosit deja ziua Împ ă r ăţ iei P ă cii pentru noi. Domnul Isus Hristos care este punctul central care lumineaz ă Împ ă r ăţ ia P ă cii care vine este deja acum Lumina noastr ă , de accea apostolul ne ş i îndeamn ă acum: s ă umbl ă m ca ziua (Romani 13.13). Întunericul judec ăţ ii, întunericul nop ţ ii p ă catului sunt definitiv alungate. Cu El, cu Domnul Isus Hristos umbl ă m în lumin ă deplin ă . În timpul trezirii spirituale se experimenteaz ă din nou aceasta.

Faptul c ă aceste lucruri î ş i g ă sesc deja împlinirea în Hristos nu înseamn ă c ă a fost epuizat con ţ inutul profe ţ iei. Aplica ţ ia corespunz ă toare spiritual ă ş i practic ă pentru noi în ş ine ca ş i cre ş tini î ş i g ă se ş te împlinirea tuturor bog ăţ iilor promisiunilor lui Dumnezeu. Împlinirea în viitor este tocmai o arvun ă a ultimei ş i definitivei împliniri din viitor. Profe ţ iile lui Isaia con ţ in valoarea lor concret ă pentru Israel în împ ă r ăţ ia mesianic ă care vine.

De fapt aceste cuvinte pot fi acceptate ş i pentru noi, biserica considerându-le de importan ţă profetic ă , a ş a cum reseie clar din compara ţ ia cu ultima carte a Bibliei. Acolo citim despre noul Ierusalim care se coboar ă din cer (nu Sionul p ă mântesc, ci Adunarea ca ş i mireas ă a lui Hristos): „cetatea nu are trebuin ţă nici de soare, nici de lun ă care s ă o lumineze, c ă ci o lumineaz ă slava lui Dumnezeu ş i f ă clia ei este Mielul (Apocalipsa 21.23). Atât capitala cereasc ă cât ş i capitala p ă mânteasc ă a Împ ă r ăţ iei P ă cii, vor avea o surs ă de lumin ă deosebit ă ş i anume pe Dumnezeu Însu ş i. Dumnezeu va fi cunoscut acum în ş i prin Hristos ş i de aceea cartea Apocalipsa adaug ă Numele Mielului ! Deci s ă nu uit ă m s ă umbl ă m între timp ca ş i copii ai Luminii pân ă când va începe ziua Împ ă r ăţ iei P ă cii când umbrele vor fugi.