Disciplinarea Din Partea Tatalui

Anonymous

 

Termenul "Casa lui Dumnezeu" in 1 Petru 4:17 se refera la Biserica in locul ei de responsabilitate in lume. Dumnezeu judecă Casa Sa acum. El va judeca lumea in viitor. Casa lui Dumnezeu este reprezentata de sfinţenie, şi El trebuie sa judece orice este contrar acestei sfinţenii. Un tata conduce in casa lui pentru ca este casa lui şi pentru ca vrea ca totul sa fie aşa cum ii place lui, şi cum i se pare lui ca este potrivit. Tot aşa acţioneaza şi Tatal nostru cu noi. Aici nu e vorba de mantuire sufletului ori de siguranţa mantuirii celui credincios; toate astea sunt clare deja. Dar Dumnezeu Işi disciplineaza copiii şi judeca casa Sa. Este un privilegiu preţios sa fii legat de Dumnezeu in acesta lume, dar este şi o responsabilitate solemna.

1Ioan 5:16-17 se refera la cazul in care un frate sufera sub mana disciplinitoare a lui Dumnezeu. Campara Iacov 5:15. Se poate sa fie pentru un pacat care nu duce la moartea trupului sau. In astfel de cazuri cineva poate fi condus sa se roage pentru cel care sufera şi sa primeasca un raspuns de la Dumenezu şi sa se insanatoşeasca. Dar in unele cazuri pacatul poate fi de aşa natura incat nu s-ar putea face mijlocire, şi in cazul acesta disciplina trebuie sa-şi urmeze cursul şi sa conduca la moartea trupului. Compara de asemeni şi 1 Corinteni 11:30.

In multe randuri ne-am referit la 1 Corinteni 11:29-32. Aici suntem invaţaţi ca Dumnezeu va disciplina pe cei care iau parte la Cina Domnului in chip nevrednic. Pasajul se aplica la creştinii din ziua de azi tot la fel cum se aplica şi la cei de la inceputul Bisericii. Suntem chemaţi sa ne judecam cand ne apropiem de Masa Domnului, ori daca nu Dumnezeu ne va judeca print-un fel de disciplinare, care va lua forma unei boli trupeşti sau chiar moartea. Dar binecuvantat sa fie Numele Sau; El face asta acum, ca sa nu fim judecaţi odata cu lumea. Este binecuvantat sa auzim cuvintele: "Nici o comndamnare" in mijlocul acţiunilor de disciplina in 1 Corinteni 11, tocmai cum este de binecuvantata invaţatura evanghelica din Romani 8.

Avem motive solide, drag prieten, sa ne indoim de invaţatura la care te referi tu in legatura cu 1 Corinteni 11:30: "De aceea sunt mulţi intre voi slabi şi bolnavi şi mulţi dorm." Aceste persoane nu s-au judecat singure, şi nu au distins trupul Domnului in painea franta. De aceea Dumnezeu, in felul Sau de a guverna in casa Sa, a trebuit sa-i disciplineze prin boala trupeasca şi chiar moarte astfel incat ei sa nu fie judecaţi odată cu lumea. Cum poate o persoană inteligenta invaţa ca "disciplina in cazul asta nu e conectata cu acei slabi şi bolnavi?" Noi spunem ca este o legatura stransa intre ele! Cu siguranţa ca alţii au fost chemaţi sa inveţe din aceasta disciplinare care a fost exersata asupra celor care greşeau in felul asta, dar cu siguranţa nici un tata nu se poate gandi vre-odată sa disciplineze pe un copil cuminte in locul unuia rau.

Ar fi o greşeala grava sa spunem ca "toate incercarile şi suferinţele celor credincioşi sunt pedepse pentru anumite pacate". Foarte des, ele sunt trimise ca o prevenire şi sa ne atraga inima mai aproape de Hristos. Cine ar putea spune ca boala lui Epafroditus in Filipeni 2 era o pedeapsa pentru un anumit pacat? Apostolul ne spune clar ca "pentru lucrarea lui Hristos a fost el aproape de moarte." Erau desele imbolnaviri ale lui Timotei trimise ca pedeapsa pentru un anumit pacat?

Nu ne place termenul "pedeapsa" ca fiind aplicat in acţiunile Tatalui nostru iubitor. Nu este o pedeapsă in sensul strict al cuvantului, chiar in disciplinarea Lui inţeleapta. Hristos Inlocuitorul nostru binecuvantat, El Singur a fost pedepsit in locul nostru. Dumnezeu corecteaza pe copiii Sai ca sa-i faca partaşi sfinţeniei Sale, cum invaţam din Evrei 12. Mai mult Tatal judeca Casa Sa, cum citim in 1 Petru 4:17. In 1 Corinteni 11 ni se spune ca mulţi dintre creştini aveau diferite boli şi chiar mureau din cauza comportarii lor dezordonate la Masa Domnului, dar ni se spune ca aceasta s-a intamplat "ca ei sa nu fie judecaţi odata cu lumea."

In Iacov 5 citim "Este cineva bolnav intre voi? Sa-i cheme la sine pe batranii adunarii şi ei sa se roage petnru el ungandu-l cu untdelemn in Numele Domnului; şi rugaciunea credinţei il va mantui pe cel bolnav, şi daca a facut pacate, i se vor ierta." Cuvantul "daca" arata ca boala probabil nu a fost trimisa din cauza unui pacat anume.

In 1 Ioan 5 citim, "Daca il vede cineva pe fratele sau faptuind un pacat care nu este spre moarte, sa ceara, iar El ii va da viaţa, pentru cei care nu pacatuiesc spre moarte. Este un pacat spre moarte: despre acela nu spun sa se roage." De exemplu "Anania şi Safira" şi Corintenii! S-ar putea ca intr-un anume caz sa fie unele caracteristici flagrante in legatura cu pacatul savarşit, care sa-i faca pe cei care privesc cazul respectiv in lumina prezenţei lui Dumnezeu sa simta ca nu se pot ruga pentru restorare. Avem aface cu guvernarea lui Dumnezeu care este ceva cu totul serios. Şi ca parte din guvernarea lui Dumnezeu citim ca "ceea ce seamana omul aceea va şi secera". Dar este privilegiul fericit al creştinului sa priveasca acţiunile guvernarii divine prin atmosfera harului divin.

Cazul tau este foarte simplu. Suntem convinşi ca daca este simpla credinţa in Dumnezeu şi aşteptare, El va vindeca. El este Cel care asculta şi raspunde la rugaciune. Iţi recomandam sa nu te mai increzi in om, ci sa te arunci in braţele Dumnezeului Celui viu. Tu ai privit la surse umane şi credem de asemeni ca ai fost nerabdator sa te insanatşeşti. Umbla dupa harul de a te odihni liniştit in mainile Tatalui tau şi sa nu te intereseze alta voie decat a Lui. Atunci cand inima ta va fi gata sa spuna "faca-se voia Ta", atunci toata invaţatura disciplinei şi-a ajuns scopul. Ne rugam ca sa culegi o bogaţie de binecuvantari din toate experienţele dureroase prin care treci acum. Dumnezeu sa te mangaie, drag prieten!

Evrei 12:7 ne inva?a sa ne lasam cu totul in mainile lui Dumnezeu, oricare ar fi caracterul sau masura disciplinei. Ştiind ca Dumnezeu acţioneaza cu noi ca cu fii, ne va ajuta intotdeauna. Nu este deloc pedeapsa in disciplina Lui. Totul este numai dragoste perfecta, inţelepciune fara greşeala şi credincioşie de netagaduit, şi motivul lui Dumnezeu in totul este ca sa ne faca partaşi sfinţeniei Lui. Deci, ar fi o greşeala serioasa ca noi sa cautam sa ieşim din mana Tatalui nostru. Mai degraba ar trebui sa dorim ca disciplina sa produca rezultatul dorit astfel incat Dumenezu sa fie glorificat pe deplin prin asta. Eforturi neancetate de a incerca sa ieşim din aceste incercari arata ca noi nu umblam cu Dumnezeu şi ca nu vedem mana Sa şi nici sfarşitul care Il are El in plan cu situaţia respectiva. Mai mult decat atat vom vedea ca toate eforturile astea doar ne maresc amaraciunea in timp ce ne fură de dulcea conştientizare ca tot ce se intampla vine direct din mana Tatalui nostru iubitor.